Aurul scade sub 3.900 de dolari, pe fondul temerilor privind dobânzile care declanșează vânzări masive
Pe 30 octombrie, aurul a scăzut cu 3,1%, până la 3.897,09 dolari uncia, atingând cel mai redus nivel din ultimul an, în pofida unei vânzări masive pe piețele bursiere globale. Prețul este cu aproximativ 30% sub recordul de 5.595 de dolari înregistrat în ianuarie. Argintul a scăzut cu 6%, până la aproximativ 49 de dolari, iar platina a atins, de asemenea, un minim al ultimelor câteva luni.
Aurul s-a depreciat pe fondul datelor privind inflația din SUA și al creșterii prețurilor petrolului, care alimentează așteptările că Rezerva Federală va menține dobânzile la un nivel ridicat sau le va majora din nou. Țițeiul Brent a depășit 117 dolari pe baril, sporind temerile că prețurile energiei ar putea menține inflația ridicată. Dobânzile mai mari tind să afecteze aurul, deoarece acesta nu aduce randament. Presiunea ar fi putut fi amplificată și de vânzările forțate ale investitorilor care au căutat lichidități în urma pierderilor de pe piața bursieră.
Traderii urmăresc nivelurile de 3.850 și, respectiv, pragul psihologic de 3.800 de dolari ca posibile zone de suport. O revenire peste 3.900 de dolari și apoi peste 3.950 de dolari ar putea îmbunătăți perspectivele pe termen scurt; nivelul de 4.000 de dolari reprezintă o rezistență suplimentară. Achizițiile băncilor centrale ar putea susține aurul pe termen mai lung, dar nu au împiedicat scăderea recentă. Goldman Sachs și-a redus prognoza pentru sfârșitul anului 2026 la 4.650 de dolari, avertizând că prețurile actuale au coborât semnificativ sub această estimare.
Bearish
Știrea este ușor pesimistă pentru criptomonede pe termen scurt, deși nu relatează în mod direct despre prețurile activelor digitale. Aurul și alte active sunt sub presiune, deoarece traderii anticipează o politică restrictivă din partea Rezervei Federale, în timp ce pierderile de pe piețele bursiere ar putea provoca lichidări forțate pentru obținerea de numerar. Aceste condiții pot afecta și criptomonedele: dobânzile mai mari tind să reducă apetitul pentru active mai riscante, iar vânzările determinate de nevoia de lichiditate pot amplifica volatilitatea pe diverse piețe.
Episoade similare, cu așteptări în creștere privind dobânzile și o aversiune generalizată față de risc, i-au determinat adesea pe traderi să-și reducă expunerea atât la acțiunile din sectorul tehnologic, cât și la criptomonede, deși această relație nu este constantă. Dacă investitorii vor continua să acorde prioritate numerarului și randamentelor titlurilor de stat pe termen scurt, Bitcoin și alte criptoactive s-ar putea confrunta cu presiuni de vânzare. În schimb, o orientare către relaxarea politicii monetare sau diminuarea temerilor legate de inflație ar putea îmbunătăți sentimentul atât față de aur, cât și față de criptomonede.
Impactul pe termen lung este mai puțin clar. Achizițiile de aur ale băncilor centrale și preocupările persistente legate de inflație ar putea susține cererea pentru mijloace alternative de păstrare a valorii, însă scăderea actuală a aurului arată că aceste teme nu garantează câștiguri pe termen scurt. Traderii de criptomonede ar trebui să urmărească așteptările privind dobânzile Fed, datele despre inflație și petrol, lichiditatea pieței de acțiuni și dacă vânzările forțate se extind la activele digitale. Articolul nu oferă dovezi directe privind fluxuri specifice criptomonedelor, astfel că evaluarea pesimistă se bazează pe riscuri macroeconomice și de lichiditate mai ample.