Transferurile de bani cu stablecoinuri reduc costurile, dar fiabilitatea variază
Remiterile cu stablecoinuri pot aduce economii substanțiale, însă costurile și fiabilitatea plăților variază în funcție de rută. Raportul Borderless.xyz pentru trimestrul al treilea din 2026 indică un cost median de 1%, comparativ cu media globală de 6,36% a Băncii Mondiale pentru trimestrul al treilea din 2025. Asta înseamnă comisioane de aproximativ 2 dolari, față de 12,72 dolari, pentru un transfer de 200 de dolari — o diferență estimată de 84%. Comparația folosește perioade diferite și pune în balanță o mediană și o medie, astfel că nu demonstrează că fiecare coridor este mai ieftin în aceeași măsură.
Raportul menționează costuri ale remiterilor cu stablecoinuri de 2,9% în Africa Subsahariană și de 1,25% în America Latină. Ratele de finalizare a plăților au variat de la 73% în rețeaua SINPE din Costa Rica la 98,6% în rețeaua SPEI din Mexic. Unele plăți locale au durat două-trei minute, în timp ce transferurile SWIFT tradiționale durează de regulă aproximativ o zi lucrătoare; viteza nu garantează însă finalizarea fiabilă a tranzacției.
Pentru o plată de afaceri de 10.000 de euro în zona euro, cel mai mic cost raportat al unui transfer cu stablecoinuri a fost de 26 de dolari, comparativ cu o estimare de 135–150 de dolari pentru un transfer bancar tradițional. Teste corporative separate au inclus decontări în USDT între operațiunile Hyundai din SUA și Mexic, precum și un proiect-pilot USDC derulat de Lloyds și Visa. Rezultatele se adaugă indiciilor privind extinderea activității de plată cu stablecoinuri, alături de prognoza Standard Chartered potrivit căreia piața stablecoinurilor ar putea ajunge la 2.000 de miliarde de dolari până în 2030. Acestea indică posibile avantaje de cost și viteză, însă comisioanele furnizorilor, rețelele locale și ratele de finalizare rămân importante. Raportul este o dovadă a adoptării soluțiilor de plată, nu un catalizator direct pentru prețul USDT sau USDC.
Neutral
Raportul indică o utilitate tot mai mare a stablecoinurilor în plățile transfrontaliere, cu comisioane potențial mai mici și decontare mai rapidă decât în cazul transferurilor tradiționale. Acest lucru ar putea susține adoptarea pe termen lung a USDT și USDC ca instrumente de plată. Totuși, constatările nu arată o schimbare directă a cererii pentru niciunul dintre tokenuri ca activ tranzacționabil, iar stablecoinurile sunt concepute, în general, să urmărească valoarea monedelor fiduciare, nu să se aprecieze. Diferențele dintre costurile rutelor și ratele de finalizare a plăților temperează, de asemenea, forța semnalului de adopție. Pe termen scurt, este puțin probabil ca raportul să fie un catalizator semnificativ pentru prețul USDT sau USDC; pe termen mai lung, o utilizare mai extinsă în plăți le-ar putea consolida rolul pe piețele cripto, fără să le schimbe neapărat stabilitatea prețurilor. Prin urmare, impactul estimat asupra prețurilor tokenurilor menționate este neutru.